www.infocom.md
TEHNOLOGII INFORMATIONALE SI SERVICII DE FACTURARE
 

SUPORTUL TEHNOLOGIC



Suportul tehnologic al I.M.Infocom il constituie Sistemul informational "Infocom-Bon", elaborat de compania SYSCOM S.A. (www.syscom.md), in colaborare cu specialistii I.M. Infocom.

ARHITECTURA SISTEMULUI INFORMATIONAL INFOCOM-BON

1. Modelul infologic al sistemului informational Infocom-Bon.

Modelul infologic al sistemului informational Infocom-Bon este obtinut in rezultatul analizei de sistem a domeniului de proiect. Modelul infologic reflecta:
  • Pozitia sistemului Infocom-Bon in raport cu agentii externi de interactiune informationala (furnizorii si consumatorii de informatii).
  • Structura generala interna a sistemului Infocom-Bon.
  • Torente de lucrari de calcule (Workflow).
Pozitia sistemului Infocom-Bon in raport cu agentii externi de interactiune informationala este prezentata pe diagrama de compozitie din figura 1.


Figura 1. Diagrama de compozitie a sistemului Infocom-Bon

Sistemul Infocom-Bon interactioneaza prin fluxuri de documente imprimate si/sau electronice cu urmatorii agenti economici si fizici principali:
  • Furnizorii primari de agenti de consum (apa, gaz, energie termica) si prestatorii de servicii comunale (salubrizare, lift etc.).
  • Gestionarii fondului locativ (GFL): img class="images"FL, APLP, CCL, Directiile fondurilor locative departamentale
  • Consumatorii de servicii comunale (abonatii)
  • Proprietarii fondului locativ
  • Primaria municipiului Chisinau, Administratia publica locala.
  • Agentii de incasare (banci, posta)
  • Banci
Structura generala interna a sistemului contine componenta de sistem hardware si componenta de sistem software.

2. Arhitectura componentei hardware

Componenta hardware contine urmatoarele elemente de sistem principale:
  • Reteaua locala transport date
  • Platforma de calculatoare (servere, statii de lucru)
  • Serviciul de imprimare

2.1. Retea locala transport date

Reteaua locala transport date formeaza mediul electronic de transport de date si este responsabila pentru deservirea proceselor de circulatie electronica a datelor in sistem. Reteaua este construita dupa principiul de arhitectura client-server scalabila si poate fi prezentata atat la nivelul de conectivitate logica (fig2.) cat si la nivelul de conectivitate fizica.


Figura 2. Reteaua locala transport date la nivelul de conectivitate logica

Legenda:
  • Grupul N: retea locala tip collapsed backbone
  • SwEth - comutatorul central Ethernet
  • Hub1-Hub4 - concentratoare Ethernet negestionabile
  • Grupul S: serverele de baza
  • SQLS - server baze de date SQL (cluster format din doua calculatoare)
  • APS - server de aplicatii
  • Grupele W: Ws1...WsN - statii de lucru
Protocolul TCP/IP se foloseste ca protocol unic de baza in transportul de date. Functiile alocarii adreselor IP si rezolvarii numelor literale se produce in baza serviciilor locale DHCP si DNS. Cablajul de retea este realizat in baza principiului de cablare structurizata. Astfel poate fi obtinut un grad mare de flexibilitate si de independenta a arhitecturii logice a retelei de pozitia fizica ocupata de componentele retelei.

2.2. Platforma de calculatoare

Platforma de calculatoare folosite pentru realizarea proiectului include modele performante, necesare pentru suportul functiilor de servere de baze de date, de servere de aplicatii si alte servere si statii de lucru.

2.2.1. Serverul bazelor de date

Serverul bazelor de date SQLS ocupa pozitia centrala in arhitectura sistemului informational elaborat. El asigura realizarea operatiilor de stocare si de modificare sincronizata a diferitor tipuri de date cum ar fi:
  • Datele operative
  • Datele normative si cele de referinta
  • Datele de arhiva
  • Datele de configuratie a sistemului informatic
  • Metadatele bazelor de date
  • Copiile de rezerva ale componentelor software

2.3. Softul de sistem

2.3.1. Sistemele de operare

Sistemele de operare instalate pe calculatoarele server si client creeaza spatiul de lucru pentru toate procesele informationale ce au loc in sistemul informational proiectat. Una din cele mai reusite solutii pentru dotarea serverelor centrale consta in utilizarea sistemului de operare Microsoft Windows 2000 Advanced Server (Win2k AS).

2.3.2. Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date

Nucleul software al sistemului informational proiectat este format din sistemul de gestiune a bazelor de date MS SQL Server 2000 EE instalat pe calculatoarele SQLS. Sistemul SQL Server 2000 EE poseda parametri si functionalitati de calitate inalta, ocupand pozitii de varf in lista de produse-lidere in piata sistemelor de gestiune a bazelor de date datorita capacitatilor sale performante.

2.4.Arhitectura softului de aplicatie

Softul de aplicatie realizeaza schema generala de prelucrare a datelor economice conform modelului de circulatie a informatiei: intrare->proces->iesire cu stocarea in baze de date relationale SQL a informatiei normative, de referinta, operative si de sinteza (fig. 3.). Aplicatiile software includ:
  • Aplicatii Software partea server: tabele SQL, proceduri SQL stocate, reguli de business, restrictii de acces. Sistemul de proceduri SQL stocate formeaza Procesorul de calcule de factura, care este furnizat cu date de intrare pregatite de preprocesoarele de inmagazinare de date de intrare si de date de referinta. Rezultatele calculelor sunt acumulate in tabele rezultante si utilizate de postprocesoare pentru generarea documentelor si torentelor informationale de iesire pentru multimea de consumatori inregistrati in sistem. Functionarea Procesorului de calcule de factura este determinata de datele de configurare, fixate de serviciul gestiune calcule in tabelele de configurare.
  • Aplicatii Software partea client: formeaza Locuri Automatizate de Munca, profilate conform functiilor executate de unitatile functionale si administrative a intreprinderii Infocom I.S.
  • Interfete de interactiune cu alte sisteme informationale, externe fata de sistemul Infocom-Bon
  • Interfata de interactiune automatizata cu sistemul contabil 1S Buhgalteria.
  • Interfata de interactiune cu sistemul de transfer electronic de date bancare de incasari Quick Invoice.
  • Portal de web acces Internet (in perspectiva dezvoltarii sistemului).


Figura 3. Arhitectura generala a softului de aplicatie a sistemului Infocom-Bon

2.5.Torente de lucrari de calcule (Workflow).

Lucrarile de calcule pot fi analizate din punctul de vedere de:
  • Torentele de lucrari de prelucrare a incasarilor
  • Torentele de lucrari de calcule in raport cu perioada de calcule.

2.5.1.Torentele de lucrari de prelucrare a incasarilor.

Figura 4. Torentele de lucrari de prelucrare a incasarilor

Operatiunile cu datele de incasari primite de la sistemul Quick Invoice reprezinta lucrari simplificate in raport cu operatiunile cu chitante tiparite. Grupul de calcule produce urmatoarele operatiuni folosind datele despre chitante incasate:
  • Calcularea datoriilor abonatilor in vederea prestatorilor de servicii si tipul serviciilor.
  • Tiparul tabelei de sold pentru abonati (la cerere).

3. Functionarea sistemului Infocom-Bon

Fig 5.

3.1. Interactiunea cu sistemul de evidenta contabila complexa 1S Buhgalteria.

Interactiunea cu sistemul de evidenta contabila complexa 1S Buhgalteria este prezentata in figura 6.

Figura 6. Interactiunea cu sistemul de evidenta contabila complexa 1S Buhgalteria

In cadrul acestei interactiuni sistemul Infocom-Bon transfera sistemului de evidenta contabila complexa 1S Buhgalteria date despre sumele taxate si cele incasate. Sistemul 1S Buhgalteria realizeaza operatiunile de evidenta analitica a chitantelor prin mecanismul de subconto, folosind conturi de evidenta speciala. Datele obtinute in rezultatul acestor operatiuni sunt reintoarse in sistemul Infocom-Bon pentru a efectua generarea rapoartelor statistice integrale. De asemenea ele sunt folosite si pentru generarea balantei de verificare pe conturi speciale, registrului-order de cont special cumulativ si datelor pentru analiza dinamicii incasarilor si achitarilor cu prestatorii de servicii comunale.

3.2. Interactiunea cu sistemul de tranzactii bancare electronice Quick Invoice.

Interactiunea cu sistemul de tranzactii bancare electronice Quick Invoice este prezentata in figura 4. Datele despre servicii taxate sunt transformate in formatul Invoice si transferate prin canale electronice catre Banca de Economii. Datele despre chitantele incasate sunt reintoarse periodic spre sistemul Infocom-Bon de asemenea prin canale electronice si sunt folosite pentru procesare operativa a incasarilor. Interactiunea se produce prin intermediul modulelor de interfata Infocom-Bon - Quick Invoice.

Figura 7. Interactiunea cu sistemul de tranzactii bancare electronice Quick Invoice

In continuare sunt prezentate exemple de modele de forme, specifice pentru Posturile de Munca Automatizate (PMA) respective.

PMA Conducator Intreprindere permite obtinerea diagramelor analitice despre situatiile curente si retrospectiva dinamicii incasarilor (fig. 8), distributiei serviciilor si datoriilor (fig. 9) etc.

Figura 8. Exemplu de vizualizare a dinamicii incasarilor.

Fig. 9.

Copyright Softcom S.A. 2001


Revenirea la inceputul paginei

Meniul principal: